S’I FOSSI FOCO …
SâI FOSSE FOCO âŚ
di Cecco Angiolieri
Sâiâ fosse foco, ardereâ il mondo;
sâiâ fosse vento, lo tempestarei;
sâiâ fosse acqua, iâ lâannegherei;
sâiâ fosse Dio, mandereilâen profondo;
sâiâ fosse papa, serei allor giocondo,
chĂŠ tutti cristĂŻani embrigarei;
sâiâ fosse âmperator, saâ che farei?
a tutti mozzarei lo capo a tondo.
Sâiâ fosse morte, andarei da mio padre;
sâiâ fosse vita, fuggirei da lui:
similemente faria da miâ madre,
Sâiâ fosse Cecco, comâiâ sono e fui,
torrei le donne giovani e leggiadre:
le vecchie e laide lasserei altrui.
AH, SE FUSSA FOCH âŚ
Ah, se fussa foch, bruseria tut
Se fussa vent, che rebaltom
Se fussa acqua, i saria tuti mizi
E se fussa Dio, manderia tuti a remengo
Se fussa papa, me divertiria en sach
a tor per giro quei che sa sol pregar
Se fussa el capo de tuti su âsta tera?
No se salveria nesuni
Se fussa fussa la mort, saria el Babao
Se fussa apena nat, deventeria grant
E ghe la faria stagnar anca a me mare
Se enveze fussa, come som, sol el Cornelio
Alora caro mio, cambieria tut
Scriveria monae en dialet per me cont
Ma no saria de zerto en farabut
Ah sÏ, el digo sotovòze da la spòsa:
tegnerĂŹa le done bele, col cul alt
e lasserĂŹa ai altri quele vecie
con cul bà s, la tòs e repetòne
Ma se sa, ognĂšn ghâĂ âl so destĂŹn
Done vecie, peti e tòs
Questa voce è stata pubblicata in
Senza categoria. Contrassegna il
permalink.